Oare ce ar spune Pruteanu?

          Aud din ce in ce mai des, ceva ce-mi zgârie urechea rău de tot. Atât cea externă, cât şi cea internă, de-mi provoacă nişte dureri de parcă trompa lui Eustachio mi-ar străpunge acea parte a creierului cu nume plagiat de vedeta protevistă inventată de un grup de mogadansatori. Că iar mă enervez numai cât mă gândesc la vedeta asta care n-a facut nimic altceva decât să fie vedetă. Mda, mai spune el că ar sclipi pe un autobuz, dar n-am verificat încă. Nu ştiu de ce s-ar lăuda cu aşa ceva, pe maşina mea sclipesc doar ţânţarii striviţi de radiator. De curând am văzut la televizor că dacă aş fi avut marca de maşină corespunzatoare, ar fi fost ţânţari preocupaţi de sondajele de opinie renale: “A făcut toată lumea pipi?”.  În fine, e doar încă o vedetă care are drept unică realizare în viaţă doar faptul că e vedetă. Hmm, un fenomen atât de generalizat încât ar merita şi un articol dedicat…

 

          Să revenim la prostiile mele.

          “Dar totuşi”… Un pleonasm tradiţional românesc după umila mea părere şi conform gramului de gramatică pe care am învaţat-o eu în şcoala generală, cam aşa ceva ar fi “dar totuşi”. Cu toate astea, sau mai bine zis, dar totuşi, vezi şi auzi numeroase persoane publice, inclusiv oameni de presă, ca să nu spunem de cultură, fiindcă ar fi o exagerare pentru mulţi dintre ei, care spun în mod curent: dar totuşi. În direct la televizor, în direct la radio, în direct şi înregistrat la radio şi televizor, ba chiar şi în ziare şi reviste sau chiar pe bloguri care doresc să transmită informaţii corecte sau chiar să educe.   

 

          Repet, conform celor învăţate în copilărie, “dar totuşi” e un pleonasm evident. Dar între timp limba romană a mai evoluat, deasemeni e posibil să nu mai reţin bine, aşa că vă invit să comentaţi pe larg, consider că ne-ar fi util tuturor să auzim mai multe păreri pe această temă.

           Orice comentariu pro sau contra e  binevenit, dar mai ales cele contra.